RSS Feed

O frunză rătăcită in sufletul tau

Posted on

” O, cât aş vrea să fiu,
Să mă ştiu,
Doar o veştedă frunză,
Purtată de vânt,
În singurătatea clipei
Eterne.
Aş ajunge adunat
De prin firul de iarbă,
Ca un tainic legământ.
Şi m-ai lua cu tine,
Să îmi sorbi picătura de rouă,
Ca pe o licoare
Ademenitoare,
Intrând împreună cu mine,
În vraja pictată de neuitare.

Vai, câte frunze cad
Printre noi,
De vânturi purtate,
Cu rouă de lacrimi,
În singurătate.

Am zburat peste viaţa de-acum,
Ca ultimă urmă,
Pe neştiut drum,
Făcându-mă scrum.
Şi-atunci, fericit,
M-am risipit,
În sufletul tău,
De-acum ocrotit.

Măcar o adiere de amintire,
Încearcă să-mi dai de ştire,
Că totuşi,
Deşi nu ştiu cine eşti,
Când şi tu vei fi,
O frunză anume,
Purtată prin lume,
Nu uita să zâmbeşti,
Şi cândva,
Din suflet te rog,
De roua şi scrumul
din mine,
Să-ţi aminteşti.”

Aşa cugeta
Pe cărări neştiute,
Din copacul fericirii,
O frunză rătăcită,
În căutarea iubirii.
Ce trist:
Ea nici azi nu a mai fost
Măcar veştedă,  găsită.

Autor : Adrian Melicovici, 28 iulie 2010

Anunțuri

About melicovici

Scriitor rebel din Targoviste stabilit în Italia, non conformist, popular și foarte pasionat de scris și socializare.

3 responses

  1. O alta frunza ratacita’n departare
    Zambea trista ..ganditoare
    Incalcitele carari ..
    Ne-arunca sufletele-n alte zari ..
    Asa gandea o mica frunzulita ,
    Cand vantul crud a spulberat-o
    Degeaba suspina si se ruga ..
    De vantul mila ar avea ..
    Sa-i daruiasca o surata ..
    Povestea a fost incheiata ,
    Prea trist as spune eu ,
    Dar cum nu sunt decat un fulg ,
    Un mic pion pe-acest necrutator pamant
    Accept soarta resemnata
    Viata scurta de… frunza spulberata .

    Apreciază

  2. Povestea a două frunze ce se caută.

    Va veni şi ziua regăsirii.

    Zile divine alături de cei dragi!

    Apreciază

  3. Geanina, stiam ca o sa intelegi, comentariul tau imi confirma asta.Zile frumoase sa ai si tu.

    Apreciază

%d blogeri au apreciat asta: