RSS Feed

Monthly Archives: Octombrie 2010

Interviu cu Neagu Djuvara, un om cat o istorie

Notificare: acesta este doar un scurt fragment din adevărata lecţie de istorie  de peste o oră şi jumătate de minute oferită filmul de reputatul istoric. Preluarea acestui material, altul în afară de publicaţiile online cu acest drept, de către alte mijloace media sau bloguri, se poate face doar in anumite conditii, în caz contrar fiind nevoiţi să apelăm la soluţiile instanţei. Vă mulţumim pentru înţelegere. Drepturile apartin Fundatiei Katharsis sau MIE. 

 

Adrian Melicovici: Domnule Djuvara, sunteţi un om foarte ocupat. Ne temem să nu fim întrerupţi de numeroasele solicitări ale mijloacelor media.
Neagu Djuvara: Păi dragă, întoarcerea mea în ţară, imediat după 1989, a prilejuit apariţia mea la televizor care a coincis întâmplător şi cu prima mineriadă. Probabil că s-a considerat că am aşa, o mutră care dă bine pe sticlă şi în ultimii 20 de ani, am căpătat aici, o notorietate, cum să spun eu, dramatică. Încerc să termin încă două cărţi şi nu reuşesc. Nu există zi să nu mă trezesc cu minim 4-5 telefoane, pentru a fi solicitat şi mi-e foarte greu, vă rog să mă credeţi, îmi mănâncă timpul. De aceea sunt reticent uneori, aşa, la primul pas.
Adrian Melicovici: Ce părere aveţi de faptul că Vlad Ţepeş e considerat Dracula?
Neagu Djuvara: Dragă, acel Bram Storke, a scris acel roman unde nici pomeneală de Vlad Ţepeş, nicio legătură. Denumirea de vampir nici măcar nu există în folclorul românesc. Noi avem alte drăcovenii. Tatăl lui Ţepeş, Vlad Dracul, a fost în suita marelui rege maghiar Sigismund de Luxemburg, primul conducător al Imperiului Roman de origine germană. S-a creat Ordinul Dragonului, asta nu are nicio legătură cu dracu, cu diavolul. Iar lui Ţepeş i s-a spus Drăculea, ceea ce înseamnă ” al lui Dracu”, adică al lui taică-său, care a fost fiul cel mare al lui Mircea voievodul. Opinia internaţională e prostită, eu cred ca opinie personală că Bram Storke e evreu, deşi în Irlanda nu e ceva neobişnuit acest nume.
Aaaa…păi stai să îţi zic şi de Mircea cel Bătrân. Există lupta de la Rovine, unde regele Sigismund nu l-a putut ajuta. Dar soţia lui Sigismund era pe moarte, asta nu prea se scrie în cărţile de istorie. Şi încă ceva: După bătălia de la Rovine, împotriva lui Baiazid Ildârâm, se întâmplă ceva. Adică e adevărat că Baiazid trece Dunărea, dar şi Mircea se retrage şi părăseşte ţara. Nici asta nu prea se spune. A existat o perioadă de circa un an şi jumătate, când în mod paradoxal, Mircea a împărţit domnia cu un rival susţinut de turci. E ciudat că după o victorie, cea de la Rovine, Mircea pierde domnia, iar după Nicopole, şi-o recapătă, reuşind să îşi înlăture rivalul. Încă ceva: Mircea, avea şi în acel moment armată. Mai e o treabă, cum că Mircea ar fi fost ” un om atât de simplu, după vorbă, după port”. Vax. Mircea cel Bătrân era îmbrăcat ca un magnat, foarte bine, ce simplu, ce după port, nici pomeneală. Cât despre nepotu-său, Vlad Ţepeş, trebuie să spunem că a fost oarecum imprudent înfruntându-l pe cuceritorul Constantinopolului, Mahomed zis Grecul. Aici a reusit pe jumatate in atacul de noapte, cum il planuise. Trebuiau să fie două trupe care să pătrundă deghizate, se pare că doar Ţepeş a reuşit să intre până în mijlocul lagărului otoman şi a încurcat corturile, nereuşind să îl ucidă pe sultan. Mi-aduc aminte că acel cronicar grec, trecând pe lângă Târgovişte, a povestit ulterior de acea pădure de ţepe în număr de 20 de mii, cu traşi în ţeapă. Hai să scădem, la numai 2000, vă daţi seama ce tablou era acolo, unii încă erau mâncaţi de vii de păsări…i-a speriat asta pe turci grozav.
Adrian Melicovici: ce părere aveţi despre afirmaţiile făcute de anumiţi istorici legat de preistorie. Densusianu?
Neagu Djuvara: Păi au fost doi, dar Nicolae, care era bun savant, a greşit în teoriile lui. Ştiţi, uneori, marile genii greşesc enorm. Şi Nicolae Iorga s-a înşelat şi savantul Onciu.
Adrian Melicovici: Onciu?
Neagu Djuvara: Da, Onciu, a venit cu afirmaţia că cronicile muntenesti sunt inspirate din cele moldovene. Păi, la 1500, deja se vorbea de descălecarea lui Negru Vodă. Unele afirmaţii sunt făcute aşa, să apară din pământ. De exemplu bulgarii spun că ei au cele mai vechi podoabe din aur. Păi alea datează de prin anul 2000 înainte de Hristos, când bulgarii nu existau. Nu ne putem hazarda să ne lăudăm cu civilizaţii dispărute şi din care nu ştim sigur dacă mai avem ceva sânge.
Adrian Melicovici: A fost Petru cercel amantul Caterinei de Medici?
Neagu Djuvara ( râde copios): Păi dragă, e posibil să îl fi interesat şi latura asta, dacă a fost la curtea regelui Franţei, Henric al 3-lea. Uite, de exmplu, îţi spun că Vasile Lupu avea la masă furculiţe de argint până să apară pe mesele lui Ludovic al 14-lea. ( Râde). Să ştii că principii noştri, erau bărbaţi foarte rafinaţi. Ştiau să se îngrijească. Să vă mai spun ceva: Cazacu, are o carte de bucătărie formidabilă, de pe vremea lui Brâncoveanu.
Adrian Melicovici: Prin Îndreptarul Legii, putem spune că la două sute de ani de la renaşterea Românească, aveam prima şi singura şcoală de educaţie pentru fete din Europa de Est, sau chiar din toată Europa.
Neagu Djuvara: Da, da să vă zic ceva. Că m-aţi încălzit. ( Aici schimbă de la moment la moment subiectul, istoricul, făcând o enciclopedie pe care o vom reda în film). Să ştiţi că noi avem aşa, un complex, românii. Am existat în Europa puţină vreme, prin voievozi, cica, e un complex şi totuşi, la jumătatea secolului al 19-lea, mai ales prin Nicolare Bălcescu, începem să ne revenim. Aaaa…să vă spun…geografii occidentali erau aşa de dezinformaţi, că după 150 de ani, pe la jumătatea acelui secol 19, ei nu ştiau că Târgovişte nu mai e capitala ţării. Există o hartă…
Adrian Melicovici: Ce puteţi spune despre Târgovişte?
Neagu Djuvara: a fost o cetate adevărată, în adevăratul sens al cuvântului, nu ca Bucureşti. Mie îmi pare rău că de-a lungul timpului nu s-au preocupat cei în drept să îngrijească acele monumente realmente autentice. Nu ştiu ce se mai poate face acum. Bucureştiul nu are istoria Târgoviştei, a fost o cetate cu ziduri de lemn, apărată de natură, nu ca oraşul Dvs., care a avut ziduri din cărămidă, din piatră. Apropo de Dracula ăsta. Noi zicem că hai să profităm, că să aducem turism, etc. Fraţilor, nu e bine. Păi stai domne’, nu aduce turism cu o minciună profitând de prostia opiniei publice internaţionale. Avem atâtea şi atâtea lucruri frumoase de arătat, uite, o mica sugestie, faceţi un muzeu acolo în miniatură, sau natură, cu activitatea lui Ţepeş, cel adevărat, să vadă străinii cine a fost domnule, nu prostii cu Dracula. Ce vampir domne’?
Păi numai Matei Basarab cât a ctitorit, mare ctitor a fost…e adevărat, ţărănimea o ducea foarte greu, în vremea lui, dar pe parcursul domniei sale a făcut şi nu numai el, lucruri remarcabile. Ştiţi, la Ţara Românească s-a mai întâmplat o bizarerie: deseori, o ţărişoară aşa mică, a fost nevoită să aibă domnitori vasali regelui Ungariei sau Poloniei, etc şi în acelaşi timp să plătească tribut otomanilor. Normal că buba se spărgea până la urmă. Să nu ne fie ruşine să spunem că am fost cândva vasalii nu ştiu cui. Toată Europa era vasală. Regele Sigismund al Ungariei a fost foarte puternic, a domnit vreo 30-40 de ani. Nu aveam ce face. Ne aflam între două mari puteri, noi nu am fost vreodată transformaţi în paşalâc, dar trebuie să recunoaştem că am fost supuşi turcilor foarte multă vreme.
Adrian Melicovici: pentru colega noastră, de la radio Minisat, puteţi da un răspuns simplu? Adică să ne spuneţi sincer opinia dvs despre ideea de a face un film documentar…
Neagu Djuvara: Bine dragă, haide.
Ce părere aveţi despre realizarea acestui film unde se promovează istoria şi valorile culturale ale Târgoviştei? ( Notă-Întrebarea este adresată mai nuanţat de colega noastră, Mădălina Zamfir, de la Radio Minisat).
Neagu Djuvara: Păi eu găsesc că e o idee excelentă. S-a scris şi s-a spus poate prea puţin despre Târgovişte, la noi şi mai ales în afară. Filmul e o idee foarte bună.

Anunțuri

LEGENDELE MUZICII: SFINX SI DAN ANDREI ALDEA

Cu foarte multi ani in urma, o voce minunata, alaturi de trupa sa, venea sa „ceara adapost” pentru ” bieti menestreli”. Era Dan Andrei Aldea, cu celebrul grup Sfinx de odinioara. Sa-i ascultam cum se adreseaza unui ” Om bun”.

Litera insistenta a zilelor saptamanii.

Cand omu’ nu are ce face, se holbeaza prin cate un domeniu si observa din nimereala anumite lucruri. Cum ar fi de exemplu…zilele saptamanii…pai, toate zilele lucratoare se termina, nush daca ati sesizat, cu litera ” i”…adica luni, marti, miercuri, joi, vineri. Ba chiar si in ultima zi, duminica intalnim aceasta litera, atata doar ca nu e la sfarsitul cuvantului. Singura zi cand nu ne izbim de „i” este sambata.

Numa’ cele din weekend se sfarsesc cu alte litere…Ciudat, nu-i asa?Mi-a venit ideea acestei postari scurte si mai excentrice dupa ce am citit urmatorul comentariu pe un status: ” M-am trezit LUNI si m-am gandit MARTI sa ma duc MIERCURI la munca…Da cand am vazut JOI ca vine VINERI, ce dracu sa caut SAMBATA la munca… cand DUMINICA e zi libera…”

Fain!

ROMANII, PRIMII URMASI AI ATLANTILOR.ADEVARURI SOCANTE.

Istoria este relativa, ca si adevarul. Bazata pe marturii si documente rezultate in urma unor cercetari minutioase, filmul aflat in curs de productie la Targoviste, cu denumirea TARGOVISTE, CETATEA MISTERELOR, va rasturna practic nenumarate teorii si precizari oficiale ale istoricilor, in marea lor majoritate. Mulţi aiuriţi, porniţi pe jigniri nefondate, au spus ca suntem un popor de ţigani veniţi din Roma. Fals. Alţii, habar nu au ca civilizaţia europeana a început de aici, din spaţiul CARPATO-DANUBIANO-PONTIC. Chiar si germanii sunt sub originile noastre stravechi, datand din Neolitic si poate chiar mai mult. Pentru ca primii ” blonzi inalti” aici au existat si nu in alta parte.

Herodot, în vestita sa lucrare Istorii, spune că pelasgii au fost primii locuitori ai Greciei şi Italiei, aparţinând rasei europene. Erau veniţi din nordul Dunării. Felix Colson afirmă că: „toţi dacii erau pelasgi”. În plus, numele Ion, care era părintele eponim al pelasgilor se regăseşte numai la daco-români şi la basci.
Crearea Imperiului Pelasg a avut loc după glaciaţiunea Wurm, N. Densuşeanu afirmând că pe la anul 6.000 î. H. Acest mare imperiu avea centrul administrativ, politic, religios în regiunea Munţilor Carpaţi, probabil cu precădere în Ardeal şi avea o vastă întindere: Europa, Nordul Africii şi o parte din Asia.
Pelasgii sunt descrişi în lucrările a numeroşi autori antici, dintre care amintim pe Homer, Herodot, Hesiod, Pausanias, Diodor din Sicilia, Eschil, Apollodor. Pentru toţi aceşti autori pelasgii erau un popor ales, descendenţi din vechii atlanţi, care aveau preocupări şi purtări înalte, regii lor fiind consideraţi zei.
Pelasgii au migrat din aceste zone foarte bogate şi propice dezvoltării şi sporului demografic, populând Europa, ajungând în Nordul Africii, în Asia Mică şi chiar în India, prin Rama.
Vasile Lovinescu redă o mărturie de o valoare excepţională în această direcţie: un domn educat din perioada interbelică, dorind să convingă un ţăran bătrân că svastica este un semn străin, importat din afară (se ştie că nemţii l-au preluat în propoganda lor de la hinduşi), a primit replica următoare: Ba nu, e de aici, îl avem de pe vremea uriaşilor. În textele grecilor antici se vorbeşte despre titani sau uriaşi care trăiau în Ţara Zeilor (identificată cu ţinutul carpato-dunăran) şi, mai mult, cercetătorii au descoperit în zilele noastre schelete de oameni care măsurau între 2 şi 4 metri. Acest mister nu a fost elucidat pâna acum şi bineînţeles că nu a fost dat publicităţii.” ( SURSA: ZAMOLXIS.RO )

In filmul documentar de senzatie pregatit cu mare grija in  Cetatea Chindiei ( Targoviste) la initiativa subsemnatului, se repeta afirmatia deja rostita si scrisa si de alti inaintasi, referitoare la legatura poporului dac, urmas al pelasgilor, cu cerul, prin Varful Omu, din Muntii Bucegi.  Imperiul extrem de intins al pelasgilor cuprinde inclusiv suprafata Daciei din – atentie- Neolitic. Cateva marturii ale oamenilor specializati in cultura civilizatiilor: O categorie din acest vast imperiu este cea a celor denumiti ” Arini”, iar reputatul George Coanda, continua sa uimeasca prin afirmatiile sale o lume intreaga, urmand ca senzationalul dezvaluit de el sa explodeze odata cu premiera celui mai longeviv documentar romanesc, aparut in ultimele zeci de ani, film care „beneficiaza” de cel mai mic buget din cate au putut exista vreodata, desi proiectia minimala bugetara a fost stabilita la un necesar de 15 000 euro, realizatorii trebuind sa se multumeasca cu mult sub aceasta suma. Scriitorul si istoricul Coanda se pregateste sa ne spuna pentru inceput, ca Targoviste, a fost nu numai o capitala a sud-estului european, dar si a unui Imperiu al Arinilor. Mai mult, vechimea asezarii de pe malurile Ialomitei, ar data cu o aproximatie prudenta, inca de acum 4500 de ani, existand deja dovezi in acest sens.

Dar ce si cum erau pelasgii ( hiperboreeni) ?  Erau o rasa umana caracterizata prin indivizi inalti si blonzi, care, dupa legenda, erau coboratori din cer, fauritori ai unui imperiu in geospatialitatea preromaneasca. Cercetatoarea Marija Gimbutas, spune ca ” Romania este vatra a ceea ce am numit Vechea Europa, o entitate culturala, care a precedat societatile- indoeuropenizate…a devenit evident ca aceasta straveche civilizatie europeana precede cu cateva milenii pe cea sumeriana”…La randul sau, Paul Mac Kendrik considera ca adevarata istorie a Romaniei incepe cu epoca Neolitica.

Un alt adevar deja afirmat este acela ca romanii din marele Imperiu al lui Traian sau Augustus nu au reusit sa romanizeze Dacia in 165 de ani, cum nu au reusit sa romanizeze Grecia in 600. De aici, in pelicula se vehiculeaza ideea ca limba româna nu provine din cea a imperiului roman, ci din cea pelasga.

Oricum ar fi, unii istorici afirma cu mare curaj ca inainte de Targoviste, a existat tot Targoviste.

Mari autori ai timpurilor- IENACHITA VACARESCU

Creatorul primei gramatici romanesti a ramas pana astazi la loc in cinste in analele culturii si literaturii romanesti. Ienachita Vacarescu a fost prea putin publicat comparativ cu alti autori. Asta mai ales multor poezii ale sale cu tenta erotica. Si-a dus existenta in secolul 18 si a lasat urma o vasta opera. In Targoviste, capitala spirituala si religioasa a tarii, exista un colegiu ( primul din cetate) care-i poarta numele.

Versurile sale sunt relativ simple, dar profunde in perceptia celor care inteleg poezia.

Spune inimioara

Sa ne aducem aminte impreuna de una din poeziile sale simple.

Spune, inimioară, spune

Ce durere te răpune?

Arată ce te munceşte,

Ce boală te chinuieşte?

Fă-o cunoscută mie,

Ca să-ţi caut dohtorie;

Te rog, fă-mă a pricepe

Boala din ce ţi se-ncepe.

Arată, spune, n-ascunde!

Dă-mi un cuvânt şi-mi răspunde:

Spune, inimioară, spune

Ce durere te răpune?

%d blogeri au apreciat asta: