RSS Feed

Decembrie in suflet

Chemarea ta e sufletul
călător după tine,
frumoasă eşti tu zână,
ce-mi tot apari în vis,
ca un gând frumos,
dar interzis.

Şi ninge cu fulgii tristeţii,
deşi nu aşa i-am dorit,
în amintiri mereu răsărit,
şi anii frumoşi,
ai tinereţii.

Dar plâng fericit de speranţă,
Mi-e dor de ce n-am avut,
Rătăcesc după lacrimi,
prin totuşi frumosu-mi trecut.

Culeg ce găsesc şi sorb iar,
Clipe uitate, când îmbrăţişaţi,
Aruncam atingeri fierbinţi,
Prin mii de dorinţi,
În jarul din inima noastră.
Mai stai o secundă doar,
Să retrăim sărutul zăpezii,
Rostogoliţi în omăt aşternut,
De-acum rătăcit şi pierdut.

Trec anii grăbiţi ca şi noi,
Dar ştii,
în lupta noastră cu timpul,
om retrăi, anotimpul,
atât de alb şi-ngheţat,
cu alte visuri, aievea,
sau ce într-un alt destin,
ca la un semn al iubirii,
se-ntoarce şi ne e dat.

Ţi-e frig? Hai la mine de-acum,
să te-ncălzesc cu ce sunt,
uite, e decembrie in suflet,
din nou,
şi ninge cu fulgii de lacrimi,
peste noi,
şi peste întregul pământ.

Autor versuri: Adrian Melicovici.

Va ofer şi un videoclip, deosebit, o preluare Youtube.

Anunțuri

About melicovici

Scriitor rebel din Targoviste stabilit în Italia, non conformist, popular și foarte pasionat de scris și socializare.

2 responses

  1. frumoasa poezia, pe gustul sufletului meu..

    Apreciat de 1 persoană

  2. Da, frumoasa si sensibila poezia… Nostalgie de decembrie… Te face sa visezi si sa vrei sa intinzi mana, sa culegi ” fulgii de lacrimi”… Sa fie pace pe inima ta sensibila…

    Apreciat de 1 persoană

%d blogeri au apreciat asta: