RSS Feed

Poeta Marilena Velicu ne incanta cu poezia iubirii

Posted on

 Aş spune că frumuseţea interioară emană în scriitură cu un efect decisiv asupra sufletelor iubitoare de poezie. Cel puţin asta îmi inspiră întru început creativitatea surprinzătoare a poetei despre care fac aici vorbire. Simplitatea şi profunzimea versurilor, bine aşezate într-o rimă perfectă aduc în faţa iubitorului de poezie sentimentală o autoare ce ascede frumos în literatura contemporană şi ne determină să spunem că niciodată nu e prea târziu să ” iubim iubirea”.

MARILENA VELICU ( foto alăturat) este născută la 13 februarie 1961 actualmente locuind la Tulcea. Are 15 poezii publicate in volumul “Lira in patru puncte cardinale”, participând la cateva concursuri de poezie pe reletele literare virtuale. Câştigă un loc III cu poezia Primavara tandră şi locul I cu poezia Iubirea mea albastră.

Poeta cere frumos ” freamătul tăcerii” dăruind cu sufletul ” sărutul purtat de vânt”. A ştiut să ” plângă” atunci când ” lumea nu m-a înţeles” nereuşind să ” zboare până la soare” însă nu şi-a ” pierdut speranţa să viseze”. Privind în urmă, poeta este sinceră cu ea însăşi întrebându-se parcă retoric ” de ce am tăiat iubiri din temelie” dar nu se dă bătută şi nu vrea ca „inima să-i ofteze.” Pentru că îşi ridică în chip angelic dar şi în cel mai pur stil cu putinţă „iubirea la rang de stea.” Ea „învaţă să plângă fără cuvinte”, să „dea tribut iubirii” şi să ţină de mână prin propriile ei trăiri ” umbra fericirii”. Autoarea ne aminteşte într-un fel tuturor că ” în ochi purtăm ca începuturi, cuvintele ce nu s-au spus”.

Poezia Marilenei Velicu a intrat brusc sub ochiul cititorului, ca un meteor de cuvinte frumos rânduite din inimă pentru inimă, ca de la suflet pentru suflet. În curând poeta va debuta şi cu un volum de versuri şi din acea zi, ca o recunoaştere a talentului ei nepreţuit, un om frumos cum e ea ne va spune într-un chip aparte, fără să rostească vreun cuvânt, că noi, oamenii acestui pământ, ar trebui ca de fapt toţi să preţuim şi să ” iubim iubirea”.

Vă las acum cu două dintre poeziile poetei şi sper ca minunatele versuri să vă încânte inimile!

ÎNVAŢĂ-MĂ

Învaţă-mă să-ngrop în mine dorul
Să tac şi pumnii să-i apăs pe gură,
S-ascund sub pleoape mute, iar fiorul
Şi ochii să mi-i zugrăvesc cu ură.

Învaţă-mă să plâng fără cuvinte
Ţipătul lupilor sub lună plină,
Să fie scut strigărilor din minte
Să ştiu s-accept dureri după cortină.

Învaţă-mă să merg pe întuneric
Ţinând de mână umbra fericirii,
Primeşte-mă în somnul tău feeric
Şi-nvaţă-mă să-i dau tribut iubirii.

Învaţă-mă să-mi şterg din amintire
Privirea ta-ncărcată de durere,
Să nu mai plâng în nopţi fără oprire
Învăţă-mă să te iubesc…tăcere

AUTOPORTRET

Când m-am născut am inspirat iubirea
Şi-am plâns când lumea nu m-a înţeles,
Dar am ştiut că asta mi-e menirea
S-aştern pe chipuri zâmbete ades.

Mi-au fost ursite mâini încăpătoare
Să pot pe oameni să-i îmbrăţişez,
Şi n-am putut să zbor până la soare
Dar n-am pierdut speranţa să visez.

La jumătat’de secol mă întreb
Dacă mai am în rucsac veselie,
Şi dacă sufletul îmi e întreg
De ce-am tăiat iubiri din temelie?

Privind în urmă am în ochi smaralde
Tremurătoare genele clachează,
Întorc privirea înspre zări mai calde
Nu vreau s-aud cum inima oftează.

Cu fruntea rezemată de fereastră
Nu văd în noapte gândul unde-mi zboară,
Zâmbind într-o reflexie albastră
Capitulez pentru întâia oară.

Îmi strâng uşor halatul peste şolduri
Rostind dorinţe pentru ziua mea,
Durerile le vând la preţ de solduri
Iubirea mi-o ridic la rang de Stea.

Autor versuri: poeta MARILENA VELICU

Anunțuri

About melicovici

Scriitor rebel din Targoviste stabilit în Italia, non conformist, popular și foarte pasionat de scris și socializare.

30 responses

  1. Adi, prima poezie e foarte frumoasă. Mi-a plăcut mult.

    Apreciază

  2. Simona Bacila: ma bucur ca ti-a placut. Scrie foarte bine, merita sa fie citita. 😉

    Apreciază

  3. florentina craciun fabyola

    Felicitari Marilena, ma bucur pentru tine!

    Apreciază

  4. Florentina Craciun: bun venit pe pagina mea. Multumesc mult ptr coment. 😉

    Apreciază

  5. Scrie foarte frumos, sunt mandra ca e colaga mea:).Ma bucur mult ca ati scris asa frumos despre ea!Bafta Mary in tot ceea ce faCI!

    Apreciază

  6. Bun venit Alina pe pagina mea, multumesc ptr vizita si aprecierea colegei tale. 😉

    Apreciază

  7. Iata si un loc unde puteti citi ce scrie Doamna Marilena Velicu

    http://www.wix.com/virtualia/poezii

    Apreciază

  8. MarioaraToader

    Marilena este o fiinta sensibila si generoasa..poezia ei o reprezinta..Citind-o ..descoperi
    „ca asta mi-e merea
    S-aştern pe chipuri zâmbete ades”
    ….descoperi un suflet de femeie…descoperi poeta.
    Feicitari,Marilena!

    Apreciază

  9. MarioaraToader

    Marilena este o fiinta sensibila si generoasa..poezia ei o reprezinta..Citind-o ..descoperi
    „ca asta mi-e menirea
    S-aştern pe chipuri zâmbete ades”
    ….descoperi un suflet de femeie…descoperi poeta.
    Felcitari,Marilena!

    Apreciază

  10. Da… mi-a placut. 🙂

    Apreciază

  11. Marilena scrie frumos pentru ca iubeste frumos. Firea ei vesela este in contrabalans cu tristetea din poezie. Sunt incantata sa-i fiu o asidua cititoare a versurilor. Astept cu interes volumul ei de autor. Antologia „Lira in patru puncte cardinale”, care cuprinde si poeziile Marilenei Velicu, se alfa de la lansare in biblioteca mea.

    Apreciază

  12. Ce ar fi sa va sustineti televiziunea intr-o competitie nationala. Nu e greu si chiar aveti sanse.
    Un vot pe zi la adresa:
    http://www.exclusivnews.ro/exclusiv/voteaza-cea-mai-buna-televiziune-locala

    Altii se promoveaza intens pe facebook, voi ce faceti? E imaginea orasului vostru in joc. Curaj!

    Apreciază

  13. e un inger de femeie:) chiar merita citita.

    Apreciază

  14. Margutza52: bun venit aici.

    Apreciază

  15. Stefan: bun venit aici. da, e o idee sa participe la o competitie ampla.

    Apreciază

  16. Carmen: ar fi superb sa stie cat mai multi sa iubeasca frumos. Bun venit aici!

    Apreciază

  17. Mersi Shayna, ma bucur ca ti-a placut poezia autoarei. 😉

    Apreciază

  18. Pingback: Ma iubeste?…nu ma iubeste? « lunapatrata

  19. Marilena Velciu e poeta care confirmă că se mai poate scrie în stil clasic. Textul ei poetic poate să razbată dincolo de modele poetice. Când lirismul e pur, nimic nu e vetust, iar simplitatea nu înseamnă simplism.

    Apreciază

  20. Silviu Guga, bun venit aici. Ma bucura opinia ta unde vb de „stil clasic” pentru ca si eu sunt adeptul acestui stil in multe din poeziile mele si unii critica „stilul”. Inclusiv romanul la care scriu acum este scris in stil clasic si sper ca in cultura mai este loc pentru asemenea mod de scriere. De fapt, in lumea versului si a prozei, ar trebui sa fie loc ptr toata lumea. Si eu am remarcat simplitatea si clasicul Marilenei si te aprob.

    Apreciază

  21. multumesc tuturor pentru comentarii, si lui Adrian Melicovici pentru ca mi-a facut o prezentare asa frumoasa

    Apreciază

  22. Marilena: placerea a fost de partea mea. 😉

    Apreciază

  23. „Mi-au fost ursite mâini încăpătoare
    Să pot pe oameni să-i îmbrăţişez”
    Foarte frumos! Multumesc.

    Apreciază

  24. Principessa: bun venit pe pagina mea, te mai astept cu drag. 😉

    Apreciază

  25. Pasesc timid pragul tau. Revin de fiecare cu drag.

    Apreciază

  26. de fiecare data :).M-am fastacit.

    Apreciază

  27. Principessa, paseste cat vrei, esti binevenita si imi e si mie drag sa iti citesc comentariile. Multumesc. 😉 Fastacelile fac parte din viata, no problem.

    Apreciază

  28. E dificil sa scrii poezie in forma fixa, trebuie evitate rimele de genul „iubirii/amintirii,fericirii” etc.
    Dar doamna Marilena Velicu are sensibilitate.
    Asa sunt eu, carcotasa…
    Am citit pe blogul tau o poezie semnata Radu Ulmeanu.
    Sunt impertinenta, totusi ce parere ai de forma aceasta?

    Uite, aici se potrivesc versurile lui Radu Ulmeanu, putin „modificate” :

    De părul tău iubito îmi este dor, mi-e dor
    de pasul tau ce astazi pe alte drumuri salta
    de ochii ce scânteie suav, de fruntea ‘naltă,
    de trupul tău în lume pierdut, devastator.

    Şi nici un gând prin minte nu-mi trece, cum să pot
    să te găsesc, iubito, să te aduc la mine,
    căci nu exişti aievea şi nu te pot reţine,
    cu un surâs, cu luna, cu universul tot.

    Doar gerul surd ce arde in stele-l văd crescut…
    Un puls solar al zilei abate noaptea castă,
    şi face să răsară din noi un timp pierdut
    cu irizări şi umbre, ca o ninsoare-albastră…
    Se lasă amintitea celor ce s-au trecut,
    dar unde-i nebunia, şi fericirea noastră?

    Succes, Adrian Melicovici 🙂

    Apreciază

  29. florentina craciun fabyola

    Frumoase si meritate comentarii. Inceput frumos si sfarsit cat… mai tarziu Marilena. Camp de flori in calea ta mereu!

    Apreciază

  30. Florentina Craciun Fabiola: ma bucur sa vad ca buna mea prietena are atatea comentarii pro si binemeritate. Te mai astept cu drag aici, Florentina! 😉

    Apreciază

%d blogeri au apreciat asta: