RSS Feed

Impresii personale din Cordoba: Istorie și dialogul sufletului cu Gabriela Stan Vasilescu

Impresii personale din Cordoba: Istorie și dialogul sufletului cu Gabriela Stan Vasilescu

2016-04-09 12.07.58

Citatele sale sunt astăzi oferite ca pilde de milioane de oameni din mai toate țările lumii. A fost cel care s-a născut în ajunul primului secol de după Hristos lângă apele Guadalquivirului, tumultuoase și ele ca și timpurile care s-au succedat. Vorbesc despre Seneca. Dragi prieteni, tocmai m-am întors din acele locuri pline de o încărcătură nu doar istorică dar și emoțională. Limbajul mileniilor stă scris în dovezile clare și vizibile oricui se duce acolo ca să afle, apoi să știe și mai la urmă să își dorească inevitabil să revină.
Ghidul meu a fost o distinsă doamnă din Ploiești care absolut necondiționat, a acceptat să mă însoțească și să îmi arate în puținele ore avute la dispoziție câte ceva din acest oraș andaluz fabulos. Numele său este Gabriela Stan Vasilescu și reprezintă Asociația de români Traian din zonă dar mai mult decât atât, este președinte peste alte câteva asociații, în limbajul locurilor federația se numește „Federacion de Asociaciones de Rumanos en Andalucia”. M-a întâmpinat lângă Podul Roman de lângă râul Guadalquivir, adică exact în tabloul ales pentru filmări de către regizorii seriei filmului binecunoscut, The Games of Trones.

DSCF0336
Doamna Gabriela este înainte de toate o româncă adevărată și reprezintă cu mare onoare comunitatea de români. Simplitatea conaționalei mele s-a îmbinat perfect cu deschiderea sa pentru tot ce vroiam să aflu și să spun. Dacă ar fi să reamintesc nenumăratele activități socio-culturale în care se implică, ar însemna să scriu un volum fără de sfârșit probabil fără titlu, așa cum este viața fiecăruia dintre noi. Gabriela Stan nu știe cât am studiat locurile unde am fost, adică orașul Cordoba și nici nu bănuie câte însemnări am găsit despre ceea ce face frumos, acolo, pentru comunitate, pentru cultură și nu numai. Așa că mă voi mărgini să afirm că nu mă voi da înapoi să scriu și să le spun tuturor prin articolele mele, ce se întâmplă frumos acolo datorită ei și celor ce-i sunt alături. Eu acum scriu doar câteva impresii, o prefață să zicem a ceea ce va urma. Și vă voi mai scrie tot aici și despre secretele timpului, păstrate pentru a fi astăzi cunoscute de numeroșii turiști.DSCF0311

Pentru că vorbesc despre orașul lui Seneca, dați-mi voie să reamintesc ce a spus și ce mi-a venit în minte când priveam și fotografiam râul milenar. Seneca: „În timp ce noi amânăm, viața prinde viteză”. Fotografiam și aveam imagini cu ce aflasem dinainte despre acele locuri. Parcă se uneau timpurile străvechi cu cele din zilele noastre. Să pășești prin locurile unde acum 3 milenii oamenii armonizau începuturile, să respiri antichitatea cu epoca medievală și să le asiști într-o discuție cu un conațional din orașul lui Seneca tocmai în secolul 21, este pentru mine prezentul care te face să visezi cea mai amplă și profundă istorie a lumii. Puntea frumoasă a trecutului unită cu viitorul prin prezent nu se va rupe niciodată. Doamna abia cunoscută care mergea alături de mine nu bănuia citatul la care mă gândeam când am văzut cât de frumos poate fi sufletul românesc în acel colț, totuși fabulos, de lume. Adică: „Sufletul este unica valoare a omului”-același Seneca.

Istoric sumar despre toate câte s-au întâmplat și câte au fost peste veacuri

Un prinţ umayyad supravieţuitor, Abd-ar-rahman I, a fugit în Spania şi a fondat o nouă dinastie umayadă, în Emiratul de Cordoba (756). Pepin cel Scurt a recucerit Narbonne, iar nepotul său Carol cel Mare a creat Marca Hispanica peste Pirinei, în Catalonia de astăzi, recucerind Girona în 785 şi Barcelona în 801. (http://theo-phyl.blogspot.it/) Cucerirea Iberiei a început când maurii (în principal berberi alături de câţiva arabi) au invadat Iberia vizigotă creştină în anul 711, sub conducătorul lor berber Tariq ibn Ziyad. Ei au debarcat la Gibraltar pe 30 aprilie şi s-au îndreptat spre nord. Forţelor lui Tariq li s-au alăturat în anul următor cele ale superiorului său Musa ibn Nusair. În timpul campaniei de opt ani, cea mai mare parte a peninsulei Iberice a fost ocupată de musulmani — cu excepţia unei mici zone în nord-vest (Asturias) şi a regiunilor în principal basce din Pirinei. Acest teritoriu, sub numele arab de Al-Andalus, a devenit o parte a imperiului Umayyad în expansiune. (aceeași sursă)

DSCF0328
Sub împăratul roman Traian, Baetica era o provincie perlă a marelui Imperiu la un moment dat, așa cum era și Dacia, în cealaltă extremitate a continentului Apoi ea s-a numit până în zilele noastre, Andaluzia (Andalucia). Puento Romano, adică Podul Roman din Cordoba a fost construit în secolul I î.d.Hr. Prima oară obiectiv de apărare, apoi închisoare pe urmă sediu al Gărzii Civile, acum este parte muzeală din Museo-Vivo de al-Andalus. La mijloc avem statuia construită în secolul VIII d.Hr, San Rafael del Puente, apoi un fel de arc de triumf la capăt, adică Puerta del Puente. Pe aici se intră și se iese din centrul vechi al străvechiului oraș andaluz. Bineînțeles că am văzut și Mezquita, adică Marea Moschee care provine din arhitectura islamică spaniolă. Ea datează din secolul X și este de fapt o mărturie clară a schimbărilor permanente de religie iar astăzi, în interior, vorbim despre religia catolică. Dealtfel, ea mai este cunoscută sub denumirea de Catedrala Adormirii Maicii Domnului. Intri acolo prin superba grădină de portocali.
Mai amintesc acum despre Torre de la Calahora (Turnul Calahorra) care l-ar fi obligat pe regele Ferdinand III de Castilla să îl traverseze pentru a putea recuceri mult râvnita Cordoba. Iar ca să concluzionez, vă voi spune că m-aș întoarce acolo ca să știu mai multe despre ce există în acest oraș-muzeu care a fost declarat patrimoniu mondial. Adică: Zidurile Carre Cairuan, Castelul Regilor Creștini, Aleea Florilor, Medina Azahara, Palma del Rio și multe, multe altele.
Așadar, doamna Gabriela Stan Vasilescu, trăiește între șoaptele timpurilor și sub privirile magicului și mereu tânărului râu ce devine fluviu în aval, minunatul Guadalquivir. Conaționala mea mi-a dezvăluit că acolo au filmat și cei de la Discovery. Am aflat că un reporter al canalului cu pricina a stat vreo 5 zile lângă tufișurile râului să prindă în acțiune o vidră. Până și moara străveche de pe malul apei vorbește fără să o auzi. Tot acolo, Gabriela Stan V. promovează fără să obosească vreodată cultura românească, valorile și tradițiile și chiar există o revistă editată în limba spaniolă. Bineînțeles că a scris și sora sa de asemenea, în deja cunoscutul Caiet al Speranței, caietul acela purtat de mine pe jos până la Roma și unde sute de români din diaspora și-au spus gândurile. Și-i mulțumesc.
Știu că acel corduban, Seneca, sau Seneca cel Tânăr, preceptor al Împăratului Nero, nu a devenit filozof pentru posteritate degeaba. Pe numele său complet și real Lucius Annaeus Seneca, marele om din antichitate, parcă a făcut o punte prin însăși existența sa între nebunia lui Nero și ambițiile de mai târziu ale împăratului Traian.

DSCF0306
Dragi prieteni, m-am despărțit foarte greu de doamna Gabriela. Când am închis ușa taxiului până unde m-a condus, am simțit o emoție neașteptată și regretul că nu am putut povesti mai multe. Ochii mi s-au umezit și dacă a căzut vreo lacrimă fugară prin mașina spaniolului, aceea nu a fost de tristețe ci una a bucuriei că am mai cunoscut un om frumos pe care abia aștept să-l revăd. Dincolo de colaborarea care va urma, la nivel de promovare socio-culturală, rămâne fericirea că putem face oricând lucruri frumoase, noi, oamenii, dacă dorim. Eu doar pentru acestea am timp.
Cam asta v-am putut spune pe scurt despre Cordoba și despre întâlnirea scurtă cu o doamnă nu doar distinsă dar și discretă, deloc expansivă, așa cum îi stă bine oricărui om care face ceva ce merită apreciat pentru țara de unde a venit și pentru imaginea românilor.
Permiteți-mi să închei tot cu ce a mai spus Seneca: „Atașează-te de cei care te pot face mai bun și primește-i pe cei care la rândul tău îi poți face mai buni”. Așa încerc să fac filozofule și sunt sigur că mă auzi deși ai spus-o acum două milenii pentru că tu, Seneca, nu ai murit niciodată. Pe curând, oameni frumoși.

Vă îmbrățișez cu drag. Adrian Melicovici

Alte imagini din Cordoba, centrul vechi

DSCF0335

DSCF0342

DSCF0319

DSCF0315

DSCF0310

DSCF0308

About melicovici

Scriitor rebel din Targoviste stabilit în Italia, non conformist, popular și foarte pasionat de scris și socializare.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: