RSS Feed

O seară superbă la San Donà unde mi-am prezentat cărțile

14446098_1153758184717387_3591950482398285911_n

Dacă scriu pe blogul meu despre ce a fost acolo e clar că va fi un articol mai ieșit din tipare, mai popular, se știe că nu îmi plac formalitățile. Oamenii deștepți știu și înțeleg oricum seriozitatea a tot ce fac eu sau alți români frumoși prin lumea asta mare.
Și nu doar cărțile mele, ultimele trei publicate le-am prezentat ci și proiectul meu deja cunoscut în mediul virtual mai ales, „Speranța Unui Vis”. Acum aproape 4 ani treceam pe jos prin San Donà di Piave, cu steagul României pe braț și cel al Italiei. Veneam tocmai de la Târgoviște și mă îndreptam spre Roma, unde am ajuns pe 12 decembrie. E uimitor cum prin demersul meu pe jos, care s-a numit atunci EXPEDIȚIA INTERCULTURALĂ „SPERANȚA UNUI VIS” și a devenit între timp un proiect intercultural de optimizare și promovare a tuturor românilor, acum se petrece ceva: Primăriile italiene din orașele parcurse atunci au început să îmi fie alături și mă simt extraordinar.
La San Donà am fost vineri seară, pe 30, în Auditorium Leonardo da Vinci, unde mi s-a pus la dispoziție o sală mare care evident, nu avea cum să fie plină, vorbim de sute de locuri iar lansările de carte au șanse mai mici să aducă atâta lume. Oricum în străinătate nu e ușor să muncești până seara târziu și să încerci să pleci mai devreme.

14519922_1153758101384062_4188265774107725047_nBunul meu prieten, Dan Săboanu, președinte al asociației culturale-române DECEBAL-TRAIAN, a organizat prin structura condusă de el acest eveniment intercultural și a făcut tot posibilul să mă simt bine și să îmi ofere condițiile optime. Nu a lipsit proiectorul iar asistența a putut vedea atât miniexpoziția cu fotografii mărite tip tablou din vremea expediției mele pe jos cât și imagini video. Am prezentat cartea ERRANTE SUL CAMMINO DEI SOGNI, integral tradusă în italiană din varianta românească PRIBEAG PE DRUMUL VISELOR. Până la sfârșit au stat cei de la primărie, iar asesorul de la cultură, Cinzia Murer, a preluat pentru biblioteca orașului o donație de a mea de 10 cărți. Mai mult, oficialii au ținut să își cumpere separat cu autograful meu cartea, la final. Am prezentat pe scurt și ultimele mele două romane publicate în limba română însă, adică LANȚURI și SECRETUL URIAȘULUI 160, ambele inspirate din fapte reale cu personaje reale.
Emoția maximă a fost când m-am reîntâlnit cu personaje din carte, care m-au ajutat în expediție și pe care le-am prezentat publicului, respectiv Chiara Federico, Corina Dumitrescu Cerasela, Cati Florea și traducătoarea tânără Daiana Alexandra Dron.
Relaxarea a fost maximă, s-a glumit, s-a râs, am răspuns unor întrebări și evident, am mai demonstrat cred eu încă o dată că nu sunt un om cu nasul pe sus care se crede superior cum zic unii săraci cu duhul care nu m-au citit sau cunoscut niciodată.
Personajele cărții au sosit de la mari distanțe, de la depărtări de sute de kilometri, adică din Bologna, Ferrara sau Luminița Dia tocmai din Bolzano, vreo 700 kilometri dus-întors. Le mulțumesc tare mult.
După eveniment, a fost un mic protocol care s-a transformat în mare protocol la vreo cinci minute de mers cu mașina, în incinta unei locații, Tana del Luppolo, unde am ocupat noi românii ditamai masa și am stat la taclale până târziu în noapte. Ne-am pupat, ne-am îmbrățișat, ne-am destăinuit și apoi, am plecat fiecare la casa lui sau mă rog, la hotel. Evident, iar ne-am pupat la despărțire care cu fiecare și vă garantez că iar ne vom reîntâlni, nu neapărat pentru farfuriile alea pline cu fripturi la preț modic de la Luppolo cât mai cu seamă pentru inimoșii asociației DECEBAL-TRAIAN, care fac lucruri formidabile rar și bine și mai umplu și sălile de la evenimentele altora, mai ales în preajma sărbătorilor de iarnă, când se unesc între ei.
Cu Dan Săboanu, care pregătește în secret ceva extraordinar pentru comunitatea de români din oraș și de peste tot, nu te poți simți decât relaxat. Doar când pierde Inter Milano e mai dificil dar bine că mai sunt etape din Il Calcio. Și cu românii din San Dona e minunat cât sunt de sufletiști, mie îmi plac foarte mult oamenii din jurul asociației Decebal-Traian și dacă le vedeți vreodată dansurile tradiționale, să știți că sunt formidabili, eu i-am văzut și știu ce vorbesc.
În concluzie, lansările mele de carte au rămas la fel de spectaculoase când am cu cine să le și organizez cum vreau și cum TREBUIE, iar la San Donà, asociația Decebal-Traian și primăria mi-au adus aminte că viața e foarte frumoasă.
Vă îmbrățișez dragilor și mulțumesc din tot sufletul.

14479630_1153509254742280_2826209337560888505_n

14522892_1153758148050724_948460780445879155_n

14441057_1153758034717402_5169490792575384388_n

14479555_1153758074717398_8641659320442416785_n

14445930_1819944311574894_3846196982872861645_n

14520445_1819944101574915_9159278445535825118_n

14520565_1819943731574952_1639678957306437674_n

14494770_1819944468241545_4802677215353265616_n

Anunțuri

About melicovici

Scriitor rebel din Targoviste stabilit în Italia, non conformist, popular și foarte pasionat de scris și socializare.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: