ALTII DESPRE MINE. IMAGINI.

Adrian Melicovici -Un prozator de talent, original, cântăreţul iubirii unui român şi unei fete din S.U.A. ( Impact Dambovitean)

George Toma Veseliu

„Ecouri din Sodoma şi Gomora”, Editura Independent Film, Bucureşti, 2009, de Adrian Melicovici este, fără îndoială, romanul de debut al uni ziarist, deocamdată, necunoscut, dar, cu siguranţă, cu o astfel de audienţă la gustul publicului larg de cititori, câţi mai există, un nume care-şi va câştiga notorietatea. Puţine mai sunt astăzi cărţile care se citesc pe nerăsuflate, chiar într-o zi. Adrian Melicovici este de la prima verba un scriitor al cărui talent ignoră cu nonşalanţă exigenţele percepţiei critice de strictă specialitate. Care este explicaţia? În primul rând, el nu scrie ca românii. Este, pur şi simplu, anticalofil, deşi scriitura, care mai scârţâie pe ici pe colea, este limpede, expresivă, având statutul unei vorbiri originale. De fapt, ca să-l facem pe cititorul nostru să înţeleagă afirmaţia atât de tranşantă trebuie spus, în treacăt, că simplitatea este trăsătura de bază a stilului său, iar dramatismul prin care personajele sale, extrem de vii şi convingătoare (pentru că nu pot fi uitate) dă substanţă epică romanului. Adrian Melicovici scrie alert, într-un discurs articulat, ritmic, problematizând, uneori excesiv, dar din nevoi de descriere amănunţite a lumilor pe care le cunoaşte mai mult din mass-media şi totuşi dintr-o experienţă pe care o fructifică excelent punând imaginaţia la cale, creând un spaţiu fictiv cu o lume extrem de palpitantă. Iubirea este, ca-n operele mari, mobilul care prinde şi coagulează întâmplări ce, altminteri rec, făcând deliciul doar presei mondene, de scandal sau a presei politice căzute de multe ori în aleatoriu. Simplitatea discursului este o calitate dar şi o aparenţă, fiindcă ea este cuantificată în esenţe. L-am putea apropia şi ca tematică (reporter de război) cu Ernest Hemingway sau la noi cu anticalofilul Camil Petrescu. Adrian Melicovici ţine bine în frâu subiecţii, aparent simplu, consistent prin dramele care-l susţin. El nu divaghează epic, ci se mişcă cu oarecare prolixitate în zona solilocviului unde, deşi moralist, devine convingător prin nervul narativ care-l mută dintr-o zonă a istoriei într-o altă zonă. Coloana vertebrală a romanului fiind obsesia dureroasă şi tragică a fericirii – concept pe care-l teoretizează căzând în păcatul sentinţelor care dau cărţii o linie etică, pedagogică, atâta timp cât la sugestia editorului fascinat de problematica romanului îi adaugă, extrăgând totuşi din capitolele romanului, un titlu de apocalipsă. Tema cărţii – nefericirea este tratată destul de didactic şi tendenţios într-o viziune biblică cu trimiteri la impuritatea umană, la păcatul originar care stăpâneşte periculos lumea la începuturi şi mai agravant în zilele noastre. Lat, Sadoma şi Gomora, sabia necruţătoare a divinităţii, destinul implacabil care retează orice dorinţă, orice împlinire imprimă romanului o atmosferă de Infern, unde forţele răului guvernează lumea şi, în special, România (ceauşistă-totalitaristă, România post-revoluţionară şi o America – lumea tuturor posibilităţilor într-un teritoriu devastat de Răul uman amplificat la dimensiunile Apocalipsei. Cenuşiul, dezolantul, sărăcia, crima, desfăşoară scenele de sex juvenile, răpirile, atentatele organizează o structură epică desfăşurată cinematografic pe două registre „istorice”: de-o parte istoria SUA chiar de la George Washington până la prăbuşirea Turnurilor gemene – World Trade Center (2001 New York) la care se adaugă calamităţile naturale – tsunami cărora, în final, cei doi eroi ai cărţii legaţi de o iubire intensă şi durabilă îi cad victime, şi o Românie trezită din foame, somn, apatie, căzută pradă corupţiei morale, sociale, post revoluţionare când gunoaiele din oameni ies la suprafaţă. Cartea este un roman de dragoste, de speranţă, şi ţine cititorul într-o tensiune deosebită care dă plăcerea lecturii. Meritul lui Adrian Melicovici este că prin talent autentic, dintr-un amalgam de întâmplări, dintr-o lume globalizată în păcat şi teroare, decelează un cuplu de inimi pure care sporesc Speranţa Binelui. Romancierul este o promisiune certă, iar ideea ecranizării cărţii poate fi încununată de un succes răsunător.

APRECIERI SI CRITICI CU OCAZIA LANSARII ROMANULUI MEU DE DEBUT, ECOURI DIN SODOMA SI GOMORA, VIDEO. VORBESC PE RAND PROF.GEORGE TOMA VESELIU DIN PARTEA SOCIETATII SCRIITORILOR DAMBOVITENI  SI PROF. LUCIAN GRIGORESCU. LA EVENIMENT A PARTICIPAT SI PRESEDINTELE MIHAI STAN AL SOCIETATII SCRIITORILOR DAMBOVITENI , PROF. EDITOR SI SCRIITOR

STIRI TARGOVISTE TV DESPRE LANSAREA ROMANULUI NOAPTEA DESTINELOR

Informatii din presa italiana, decembrie 2012, dupa expeditia efectuata de mine PE JOS de la Targoviste la Roma.