Flux RSS

Tag Archives: diaspora

Pe unde trebuie s-ajung pentru următoarea mea carte. Citește, citește-mă și-n roman te vei citi

etna_2045-10-00-26-6398

Deseori, scriu la roman sau chiar pe blog, aici, ascultând „Balada pentru vioară și orchestră” de Ciprian Porumbescu. Pentru că se potrivește cel mai bine stărilor de început ale multora dintre noi, urmate de mulțumirea de mai apoi, acolo unde ne-am împrăștiat ca niște fire de praf, aparent neînsemnate. Read the rest of this entry

Reclame

Umilințele mele și ale altora. Și un alt roman care așteaptă la colț

Posted on

15 noiembrie, în fața Consulatului român de la Trieste. Veneam de la Divaca, Slovenia, în parcursul pe jos Târgoviște-Roma, expediția românească SPERANȚA UNUI VIS.

Nu toată suflarea vede ce se află în spatele ochilor cuiva. Sincer vorbind, sau mă rog, scriind, am fost și eu în categoria oamenilor habarniști fără de voie. Read the rest of this entry

Video. O zi din viața mea pentru o carte despre viața din noi. Cum procedez? E…nonconformist?

birou studiu

Cam așa arată studiul pentru numai câteva rânduri, maxim două-trei pagini. Din biroul meu de acasă, ăla unde stau, pe via S. Antonio.

Bun găsit, oricine ai fi. Nu mai am 20 de ani așa că pentru a putea scrie cele de mai jos, am mărit fontul la 16, în Time News Roman, stilul cu care sunt mai obișnuit. Poate unii se vor întreba: De ce acest detaliu? Read the rest of this entry

Povestea mea și-a voastră înmulțită cu 3 pentru viitorul meu roman

Cam de vreun an mă ocup, profitând de toate situațiile care îmi vor aduce nu doar liniște sufletească dar și descărcări din mine și din mulți alții, pentru mine și pentru mulți alții, scuzați repetițiile Read the rest of this entry

Iuliana, poeta iubirii și nemuririi sufletești

49267131_220158278933186_5887255828909522944_n

Iuliana Dinte, poet și prozator

Notificare: Materialul despre Iuliana este acolo unde scrisul e italic, prima parte este un fragment din cartea la care lucrez și unde ea va fi personaj în cel puțin un capitol.
„Trecea mereu pe lângă vitrina aceea unde în loc de pantaloni, fuste, rochii, costume și alte accesorii cotidiene, tronau strălucind coperți multicolore. Mai ales, seara, când își făcea veacul prin zonă, se oprea îngândurat privind dincolo de sticla întotdeauna luminată. Read the rest of this entry

%d blogeri au apreciat asta: