RSS Feed

Tag Archives: fain

Picături de ploaie în apa râului vieţii

Posted on

Se scurge o dată cu timpul şi niciodată nu oboseşte. De-o parte şi de cealaltă, foşnetul brazilor se aude şi el ca un ecou al paradisului pământean, peste care istoria a scris poveştile unui alt colţ de lume, ca un evantai de viaţă şi de frumos. Nimeni nu a putut opri vreodată aceste şuvoaie, nici măcar schimbarea lumii de ieri, de azi şi poate că nici cea de mai apoi. Respiră pământul o dată cu noi, oamenii şi noi poate că deseori, nici nu auzim răsuflările angelice ale unui Dumnezeu etern, care ne-.a zămislit pentru iubire şi mai ales pentru încrederea că undeva, cândva, fiecare suflet de muritor s-ar putea uni cu propriile năzuinţe, de-a pururi şi în drum către Muntele Fericirii. La ceas de amurg întârziat, milioane de gânduri şi-au dat mâna fără să se ştie şi fără să se vadă într-o dorinţa unică, aceea de a se regăsi unele pe celelalte sau contopirea inimilor care bat continuu, în basmul speranţelor şi al neuitării de viaţă şi de puritate umana.

Căci acest râu a văzut totul şi totuşi, ca un prieten credincios al frumuseţilor de pe tărâmul nostru, al tuturor, nu a renunţat niciodată să meargă pe calea lui. Iar când dinspre nicăieri s-a aşternut liniştea nedorită, ca o vrajă aievea, norii s-au scuturat şi au creat refrenul binelui. Ploile nu sunt întâmplătoare. Aşa au ajuns picăturile lor să cadă una după cealaltă în apa acestui râu şi cineva, care a învăţat şi mai ales a ştiut să asculte, a înţeles că zgomotul căderii lor între şuvoaiele grăbite este doar un popas pilduitor, ca să înţeleagă lumea că nici măcar el, râul, nu se cunoaşte pe sine, d-apoi noi, oamenii…Puterea divină este ascunsă şi invincibilă. Dar ea şi-a făcut propria poveste: povestea celor care ştiu să asculte, sub furia ploii, picăturile care cad deloc degeaba şi ca un cântec infinit în apa râului vieţii.

Autor eseu Adrian Melicovici
Drepturile sunt rezervate.
16 iulie 2011@

Reclame

Compozitori de 24 karate: HANS ZIMMER

Muzica creata de el a fost implementata si in coloana sonora a peliculei Da Vinci Code. Pelicula extrem de reusita cu un succes rasunator, pe masura criticilor sosite din nenumarate directii. Critici care vizau scenariul filmului, unde Isus nu mai e parca Isus, dupa opinia unora.

Dincolo de aceasta introducere, pot spune ca Zimmer este unul dintre cei mai buni muzicieni ai mapamondului iar valoare creatiilor sale este de multa vreme recunoscuta. Urmarim mai jos un videoclip cu una dintre piesele sale superbe: CHEVALIERS DE SANGREAL. O preluare Youtube.com

Clipa de poezie: CAND INIMA TE CHEAMA

Într-o seară, cândva,
am cântat împreună refrenul iubirii,
iar apoi, sub o stea,
ne-am îmbrăţişat cu patimă,
ca un gând împreună fiind,
sub icoana de suflet,
a iubirii.

Mi-ai dăruit un surâs,
şi de atunci m-am dezis,
de tristeţi care mă apăsau,
ca un blestem al căutării în zadar,
până când tu, iar,
să plâng în singurătatea mea,
fără să-mi spui, mi-ai interzis.

Tu Floare de Colţ,
ai plecat în iubirea infinită,
mereu în fiinţa mea,
vie şi nerostită.

Te-am desenat în toate visurile mele,
şi te chem la ceasul de-acum,
să mă ridici din praf şi din scrum,
ca să continui,
esenţa trăirii, numai cu tine,
la infinit, pe acelaşi drum.

Curcubeul clipelor când am zburat,
către cerul dorinţelor fierbinţi,
a fost doar începutul poveştii,
de neuitat,
când vreau din nou
să mă priveşti, ia seamă,
şi să ne iubim din noi,
frumos şi cuminţi,
când inima te cheamă…

Autor versuri: Adrian Melicovici
18 ianuarie 2011.

Targoviste: CULTURA NATIONALA SUB ZODIA LUI MIHAI EMINESCU

Uneori, renaştem din propriile noastre suflete, ascultând şi încântându-ne cu mirajul trăirilor din noi înşine, ca un balsam aducător de bine şi de frumos. Aşa au fost şi copiii care au ştiut încă o dată să aducă bucurie, prin ei înşişi, comemorând ca nişte mici ” luceferi” pe însuşi Luceafărul poeziei româneşti, poetul naţional Mihai Eminescu.
Acţiunea culturală s-a desfăşurat la Biblioteca Judeţeană ION HELIADE RĂDULESCU din Târgovişte, luni, 17 ianuarie, 2011, ca un ecou nesfârşit al frumuseţii versurilor care şi astăzi, răzbat după 161 de ani de la naşterea celui ce a rămas nemuritorul frumuseţii unor versuri fără egal.

Palatul Copiilor din Târgovişte a demonstrat încă o dată câte minuni de numai câţiva ani sunt aici, în inima noastră şi lângă noi. Mai târziu, copiii de la Şcoala Tudor Vladimirescu din Târgovişte au continuat să încânte, recitând cum au ştiut şi cum s-au priceput, îndrumaţi şi de dascăli devotaţi unei cauze care nu trebuie să fie niciodată ocolită: cultura românească.

În cadrul evenimentului au fost prezentate rolul culturii dâmboviţene în cadrul culturii naţionale, prezentarea cluburilor Bibliotecii Judeţene I. H. Rădulescu, melodii pe versuri eminesciene, colaj muzical, lectură din creaţiile Cenaclului literar ” Radu Petrescu” pe teme eminesciene, poezii prezentate în sfera limbilor franceză şi spaniolă.

La amiază, poetul naţional şi universal Mihai Eminescu a continuat să fie prezentat de copiii Şcolii Tudor Vladimirescu din Târgovişte, inclusiv de cei mici, care sunt în clasa întâi. Degajaţi, simpatici dar şi trecător emoţionaţi de momentele în care au recitat fragmente din opera marelui autor, copiii au demonstrat încă o dată frumuseţea unor momente deosebite, într-un timp care parcă a stat pe loc, măcar vremelnic.

Am privit cu emoţie ascunsă chipurile acestor copii deosebiţi şi mi-am amintit că ” luceferii” sunt pretutindeni, dacă ştim să-i ascultăm, încurajăm, educăm şi privim. Un citat latin spune aşa: ” OGNE IGNOTUM PRO MAGNIFICO EST”. Adică tot ce e încă necunoscut, poate ascunde un lucru minunat.

Dar aceşti copii frumoşi şi inocenţi, nu au fost ascunşi ci arătaţi prin ei înşişi unei lumi în care zâmbetul lor descreţesc orice chip încruntat. Cum să nu-i simţi şi să nu-i iubeşti? Cum să nu fii sensibilizat de aceste imagini care par să rostească şi să ne spună ” priviţi-ne, suntem aici, cu şi pentru voi”.

Atmosfera a fost una energizantă, căci momentele care au înveselit prin fermecătoarea lor inocenţă aceşti copii minunaţi, nu au lipsit. Nu au lipsit aplauzele bine meritate şi nici acordurile line ale unor melodii care au însoţit recitări ale versurilor deosebite. Este tot mai evidentă activitatea intensă şi înmulţirea noilor proiecte ale acestei lumi a cărţilor, cum este biblioteca judeţeană, condusă de d-na director Carmen Vădan.
Copiii care au rostit cuvinte aşternute odinioară de Eminescu nu au rămas ” nemuritori şi reci”, căci lumea lor, este una a noastră, a tuturor care facem parte din ea.

La finalul evenimentului, d-na bibliotecar Claudia Chebac a recitat (cu patimă) o bună parte din Scrisoarea a III-a scrisă de marele poet şi rămasă până astăzi o capodoperă de excepţie. Cam aşa s-au desfăşurat clipele poeziei eterne, sub zodia celui care a rămas până azi cunoscut ca fiind ” Luceafărul” poeziei româneşti.

Undeva, cândva, cu siguranţă numele unora dintre aceşti copii minunaţi vor fi scrise cu majuscule în poezia românească şi chiar universală. Undeva, cândva, vom trăi ceea ce vor emana din ei către noi, prin creaţii de neuitat. Şi tot undeva, cândva, frumuseţea altui timp se va risipi în sufletele noastre, când poezia îşi va fi găsit locul ei, prin ” cuvinte goale” ce ” din coadă au să sune”.

La marginea vieţii noastre, aşteaptă aceşti copii deosebiţi, un îndemn, o încurajare pentru ca atunci, la ceasul de taină al sufletelor noastre, să putem surâde fericiţi că am ştiut să-i ascultăm şi să-i înţelegem. Nu pot adăuga aplauze aici, în aceste rânduri, dar ele se pot auzi, prin profunzimea cuvintelor scrise şi ” tăcute”.

Super, am intrat in istoria FAIN POLIMEDIA: MINUS PESTE 12 MILIOANE DE KARMA

” Reamintim si pe aceasta cale ca 1) nu-i o idee buna sa introduceti prea multe link-uri de pe acelasi domeniu si respectiv ca 2) toate penalitatile expira intr-o luna abstracta de 30 de zile, deci nu panicati, ci procedati mai cu atentie dupa expirarea penalitatilor daca-s prea mari ca sa fie recuperate.” Acesta este un comentariu al lui M.P preluat de pe agregator.

Adica ” nene”, ai propagat excesiv, excesiv esti penalizat. Super! Pentru mine e o adevarata provocare, nu a vietii dar a recuperarii daca regulile sunt corecte. Fain Polimedia iti  dar iti si ia. Ma voi convinge intr-o luna „abstracta” de 30 de zile daca se merita recuperarea sau nu. Eu zic ca se merita, Popescu nu e un tiran in sensul asta, daca asa e facuta masinaria lui sa functioneze, asta e.

Pana la recuperarea ce pare imposibila, voi vizualiza si poate vota cu placere linkurile de pe domeniul cu pricina. Enjoy, sunt happy, am intrat in istoria  Polimedia in cel mai FAIN chip cu putinta! 😀

Acum am de scris altceva si sigur se vor gasi unii-altii care sa imi posteze sau care sa  imi voteze linkurile mai rasarite. De aia e frumoasa viata. Oricum, mai posibila mi se pare recuperarea a peste 12 milioane de puncte karma decat intelegerea totala a creierului fostei mele neveste. Aia da imposibilitate si unde pui ca nici nu scad penalizarile… 🙂

%d blogeri au apreciat asta: