Nadia Fărcaș și Ecoul său…

Nadia Fărcaș, director al editurii Ecou Transilvan. Sursa foto: Profil Facebook

Există multe raze de soare, încă și din fericire, pentru noi, pământenii…mă refer la raze-suflet, care acompaniază profesionalismul desăvârșit. Vorbesc despre o ființă încă necunoscută mie și totuși, cunoscută cumva…Mă refer la Nadia, pe numele complet Nadia Fărcaș de la Clujul unde Someșul încă pare să își mai adune izvoarele-gânduri printre șuvoaie și scurgeri milenare…

Lumea cărților cumva uitată în tumultul contemporan, își regăsește drumul cu o consistență pe care numai această femeie minunată și puternică știe să o întrețină. Editura Ecou transilvan pe care o conduce nu doar cu suflet și profesionalism dar și cu pasiune, aduce la lumină poeți și scriitori contemporani cunoscuți sau necunoscuți, iar apoi, calea reușitei la unison, este deja găsită. Nadia părea și încă dă senzația că este sau era ascunsă, undeva într-un colț al bucuriilor pe care le oferă iubitorilor de povești frumoase sau lectură-pildă.

Capătă sens cam tot ce își doresc scriitorii sau poeții care poposesc în drumul lor spre succes, la Editura Ecou transilvan. Aplauzele nu sunt de complezență la evenimentele culturale ci iureș continuu întru menirea scriiturii românești, mereu frumos surprinzătoare. Nadia este neobosită și totuși, frumos obosită. Noțiunea timpului se remarcă doar ca un cuvânt banal și totuși nu prea, care deseori o încurcă. Pentru că vrea să facă mult și chiar dacă uneori este epuizată, renaște și întinerește ca femeie, ca om, ca editor. Căci ea este un editor-surpriză-placută iar cei care au cerut ajutorul său publicistic, sunt convins că mi-ar da dreptate.

Din zori de ziuă și până spre seară-noapte târziu, ea se autodepășește și astfel, ne mai povestește prin felul său de a fi și acționa despre oameni, fapte și cărți. Sigur că și ea este o specială „Fată din spatele cortinei”, și nu a doua ci prima, în inimile multora. Căci unde putea să apară oficial romanul cu același titlu, scris de mine, după ediția-probă deja solicitată, dacă nu la Cluj, de unde sunt unele personaje reale și de unde este editura Ecou transilvan? Nu știu și nu mai vreau să visez fete-cortină și nici să îmi fie visate visele. Tot ce îmi doresc este să o știu și pe Nadia femeia-vis, omul aproape de noi mereu și rătăcită măcar uneori în romantismul, încrederea și profesionalismul pe care le inspiră.

Retrasă cumva în sine, protejată de propria-i discreție și secretomanie plăcut-personală, Nadia devine așa cuget-primăvară în fiecare asemenea anotimp, inclusiv acum. Devenită dor-poveste, femeie niciodată descoperită, provoacă prin asta și mai multă emoție. Căci măcar profesional vorbind, așa obține necontenit încredere. Rafturi de cărți publicate și zeci bune de evenimente culturale cu editura Ecou Transilvan și Nadia Fărcaș în prim-plan, oferă perpetuarea speranței că românii încă iubesc cărțile și autorii români. Nadia este o femeie pe care nu știi niciodată de unde să începi să o cunoști. Nici ca profesionist nici în alt mod, indiscret dar cu bună intenție voind să faci asta. Așa se face că nemărginirea care o însoțește, ajunge să cuprindă și misterul-curiozitate de care aproape sigur nu te vei sătura. Este femeia mister și editorul potrivit întotdeauna la locul potrivit.

Deunăzi, mi-a dat de veste despre un eveniment de mare ținută, chiar din fața Teatrului național din Iași. Alteori, fie la Cluj fie la Târgu Mureș fie la Alba Iulia fie și fie ori peste hotare, Nadia merge cu inima deschisă pentru a prezenta autorii publicați. Este măsura niciodată îndeajuns a eforturilor acestei ființe-suflet. Singura modalitate prin care poti face lucruri extraordinare este sa iubesti ceea ce faci” zicea Steve Jobs. „Plăcerea muncii aduce perfecțiunea acesteia.” mai spunea și Aristotel, descoperitorul fără să aibă habar, al metafizicii.

Eu personal, sunt convins că Nadia a căzut de 7 ori dar că s-a ridicat de 8, vorba unui proverb chinezesc. Forța ei din asta vine: capacitatea de a se aduna din tot ce este pentru ceilalți, care merită atenția sa ( Doar joi, 30 martie au loc două lansări de carte prin editura Ecou transilvan a Nadiei). Și sufletul o ajută ca și caracterul deosebit să rămână dreaptă și neînvinsă în prilejuri care țin de ceea ce face ea. Îți place să scrii și crezi că o editură profesionistă și dedicată merită atenția? Atunci nu greșești deloc dacă alegi editura Ecou Transilvan, unde răbdarea, perseverența, pasiunea și seriozitatea își dau mâna prin Nadia Fărcaș. Fii sigur sau sigură că nu vei regreta alegerea editorială. Pentru că Nadia este o persoană extrem de corectă, devotată și curioasă la modul benefic să mai afle ce mai scriu frumos oamenii. Dacă mă întrebați pe mine, aș plusa dinadins spunând că Nadia (nume-poem), este ea însăși un roman de succes ori o poezie-suflet, prin tot ceea ce face. Că nu m-a pus ea nicicum să scriu ceva despre persoana ei aici și nu amestec niciodată lucrurile.

Pur și simplu am simțit că trebuie să spun și eu măcar câteva cuvinte despre Nadia și editura ei. M-a inspirat prin felul său de a veni în întâmpinarea mea și romanul Fata din spatele cortinei, este începutul fără sfârșit al unei colaborări îndelungate. Pășind optimist printre gânduri și proiecte literare, nu pot să nu fiu fericit foarte că o voi cunoaște și în viața reală pe Nadia. Și nu va trebui să îmi spună prea multe…singurul lucru pe care mi l-aș dori în momentul acela ar fi să citesc în ochii editoarei mele și a altor autori, fericire-abundă și să îi mulțumesc personal pentru ce va fi și ce se va citi … însă nu sunt pregătit de emoții…de alte emoții…dar mi le doresc, așa cum își dorește orice om care știe deja măcar puțin, despre Nadia Fărcaș.

Nu poți să nu speri ori să trăiești puțin mai împlinit dacă vrei ca ceea ce ai scris să apară prin editura Ecou transilvan, indiferent de unde ești și cine ești și dacă ești pasionat de scris. Pentru că eu cunosc deja câteva dintre prietenele Nadiei, pe una chiar și în realitate și pot să afirm că sunt ca și ea, de mare ținută. Și nu poți să nu zâmbești puțin mai fericit dacă ai cunoscut-o pe Nadia. Este clipa-dar pe care ți-o oferă amintire prezentă și poate și din viitor.

Povestea din tine…

DSCF7367

E o poveste ca oricare,

ar spune restul lumii, nu?

Dar nu-i aşa…

Te-aş întreba…

Vreo amintire ce te doare?

Vreo bucurie rătăcită?

Vreun amănunt, ca drept scăpare?

De câte ori îţi răsfoieşti,

prin inimă, pagini de viaţă,

tu le cuprinzi, le aranjezi,

şi-apoi, rămân în tine,

mereu, o carte de poveşti

cu-acelaşi titlu: VIAŢĂ!

Las’ că e bine!

Poate că ai călătorit mult mai puţin,

decât nădejdile-cascadă,

speranţe în buchet de clipe,

ce stau într-una, nesfârşite,

să le trăieşti la infinit,

Cât sufletul îţi e senin.

Toate trăirile au fost şi-or fi, binevenite.

La început, ai fost copil,

şi mai târziu, ai înflorit,

în seri de îndoieli sau cine ştie,

liniştite.

Apoi ai înţeles răceala lumii,

singurătatea dorinţei tale uneori,

printre privirile discrete ale lunii…

Ca fiecare, te-ai şi îndrăgostit,

Şi tot aşa, alt început,

în urma câte unui banal sfârşit.

Îţi place să fii propria ta carte,

îţi place să fii zilnic o poveste,

Câte ai de vorbit cu-al tău destin…

Urăşti să vezi în jurul tău venin,

urăşti să te constaţi caz izolat,

de bunătate şi de toleranţă.

Urăşti până şi-această discrepanţă…

 

Faci ochii roată şi vezi mii de zâmbete,

e adevărat, unele sunt sincere-n priviri,

Dar ceva te îndeamnă, totuşi să urăşti:

e o realitate: multe-s măşti!

Poate şi ăsta e magnetul trăitului prin amintiri…

Povestea sufletului tău,

are foi multe şi e lungă,

ţi-am spus şi acum două-trei poeme,

să nu cumva să laşi vreun semn de carte,

fii cea mai bună prietenă a ta,

asta da parte!

Ce volum mare ar ieşi din tine,

să strige către strigătele păsări,

CITIŢI-MĂ şi dincolo de priviri,

să mă păstrez frumoasă-n voi, ca amintiri!

Nu-mi îndoiţi coperţile tablou,

şi nici ce scrie înăuntru, acum…

E tot ce am mai bun:

Un suflet, drept ecou.

De acelaşi autor citeşte şi SEMNUL DE CARTE DIN SUFLETUL TĂU

AUTOR: ADRIAN MELICOVICI @DREPTURILE REZERVATE, ITALIA, 2015

EXCLUSIVITATE LA „CALD”: prof.dr. George Coanda despre volumul de poezii „COLT DE CER”

Cunoscutul istoric si scriitor George Coandă a prefațat volumul de versuri semnat de mine, COLȚ DE CER. Iată ceea ce veți citi și în prefața cărții mele și cel mai probabil alături de alte cronici semnate de alți critici literari în revistele de specialitate.

George Coandă despre volumul COLȚ DE CER:

„Îl știam pe Adrian Melicovici un prozator de talent și nu unul obișnuit ci pragmatic. Nu l-am bănuit de efuziuni lirice. El este de fapt un spirit într-o continuă stare de efervescență, agitație. Și deodată, aflându-mă la sediul Editurii Bibliotheca l-am descoperit surprins și pe post de poet văzându-i volumul de versuri aflat în curs de procesare și deci apariție, COLȚ DE CER. Pentru mine acest volum a fost asemenea unei revelații. Adrian Melicovici mi s-a înfățișat într-un veșmânt liric asigurându-mi o unduire de catifea albastră. Este ca o iubire încătușată în sine dintr-un secret pe care aceeași iubire l-a făcut să și-l deconspire. Și nu o iubire lubrică ci una care intervine într-un moment când lirica românească practicată de tineri poeți pendulează într-un erotism pornografic, într-o orgie sexuală care agresează și oripilează. În această lume a apărut și Adrian Melicovici. O lume unde el este altfel. Glisând între versul clasic, a cărui tehnică o stăpânește cu evidență, Adrian Melicovici oferă o poezie de dragoste cu sensuri profunde, existențiale chiar, cu o metaforizare serenă și cu emoționante incantații lăuntrice, refuzându-și spectacolul epatant gratuit.Ca în acest minunat exemplu: Te-am desenat cu sărutul/ și mângâierile din ultimul vis/ ne-am scăldat în apusul toamnei/la ceasul atingerii, de nedescris/ a căzut aurul frunzelor peste noi/acoperind două inimi într-una singură doar… ( O singură inimă). Sau: Cine are temei să iubească iertarea/crește floare din suflet și o dă către noi/își scaldă în el durerea, chemarea/ca-ntr-o furtuna de lacrimi și ploi…( Povestea ultimilor pași).

Quod erat demonstandum!!!

Nu încerc o predicție. Adrian Melicovici se află la momentul unui debut în arta poetică. Dar este adevărat că mi-a captivat atenția. S-ar putea ca într-un viitor mai apropiat sau mai îndepărtat acest autor surprinzător și meteoric să ne mai pună în fața unor surprize lirice așa cum a și făcut-o prin romanele sale. Este un ambițios prin excelenta în sensul benefic al cuvântului. Îmi dau seama însă că mă aflu în fața unei stări creatoare. Pentru că Adrian Melicovici are cu adevărat darul sentimentului poetic.”

Cronică scrisă de prof.dr. George Coandă, membru al UNIUNII SCRIITORILOR DIN ROMANIA. ( prefața volumului de versuri COLȚ DE CER)

Iubirea nu este ideal

M-aş rezema de frumuseţea ta
Cu tot ce sunt
Cu tot ce văd
Sorbind din cupa fericirii
Simţind cum mă atingi
În clipa nemuririi.

Şi-apoi, mereu te-aş aştepta,
În viaţa de acum
Şi viitoare,
Să rătăcim îmbălsămaţi,
De ale noastre inimi,
Într-un singur destin,
Când vom rosti cu-acelaşi glas:
Nimic nu ne mai doare.

Iubirea nu este ideal,
Ci doar o existenţă împlinită,
Căci te privesc,
Şi te doresc,
Ca pe un adevăr,
Ce tare mult mi-a lipsit,
Aşa e vorba mea, de azi,
Rostită din întreaga mea fiinţă,
Cât eşti frumoasă ca o conştiinţă.
Eşti un miracol spun acum,
din vremuri care azi apun,
Şi dacă-ţi spun că te culeg,
fără să te rup,
ca pe o floare,
mi-aduc aminte c-aş iubi,
din nou,
când am să te aleg…

Renasc mereu,
Din amintiri ce nu mai dor,
Şi mă tot pierd,
În evantaiul frumuseţii tale,
În timpuri ce ne cheamă
Şi ne vor.

autor: Adrian Melicovici

Fii soare cum esti

Cine are un zâmbet divin,
Şi lacrimi alungă spre timpul pierdut?
Cine din tine aduce senin,
Sub gândul fierbinte,nerostit,neştiut?

E ziua ta, ştii, în noaptea albastră,
Tu fii fericită, în clipa de-acum,
Eşti floare de colţ în inima noastră,
Te-aud şi te văd, din suflet îţi spun:

Zâmbeşte mereu, zâmbeşte sublim,
Pătrunde în casa dorinţelor tale,
Cu-mbrăţişări te-aşteptăm şi sosim,
Să ne încânţi cu ale tale petale.

Să ai cântul iubirii,la infinit,
Şi să-ţi dea viaţa, vise-mplinite,
Iar universul, în alt răsărit,
Doar clipe senine, nemărginite.

Vezi, timpul de-acum e oprit,
O lume întreagă e-a ta, cucerită,
Şi-aş mai avea un cuvânt nerostit:
Fii soare cum eşti şi fii fericită!

LA MULŢI ANI, cu mare drag, pentru DJ Martina, de la Radioclick Romania cu ocazia aniversării zilei sale de naştere.
autor Adrian Melicovici.